Domnul Vlad Cubreacov:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Doamnelor si domnilor deputati,
Onorata asistenta,
In acest moment al balantelor primului an de activitate al Parlamentului
nostru, este potrivit sa facem citeva aprecieri asupra modului in care corpul
de deputati a raspuns necesitatilor si problemelor care stau in fata societatii
noastre.
Este cazul sa ne amintim de la bun inceput ca, datorita principalelor forte
politice din tara, in urma ultimei campanii pentru alegerile parlamentare a
fost evitata provocarea unei crize politice de proportie.
Am demonstrat maturitate politica si simt al raspunderii fata de societate
atunci cind am hotarit sa punem capat confruntarilor de alta data si sa
determinam crearea unei atmosfere de stabilitate politica si cooperare in baza
interesului national.
Parteneriatul politic intre putere si opozitie intemeiat pe Planul de
actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova” a constituit o surpriza
apreciata de unii si, bineinteles, contestata de altii. Dincolo de orice
speculatii, ceea ce conteaza intr-adevar, este faptul ca votul din 4 aprilie in
sustinerea Presedintelui Voronin a fost insotit de enuntarea chiar de la
aceasta tribuna a unor angajamente politice reciproce privind reforma,
democratizarea, fortificarea institutiilor statului de drept si crearea unui
cadru legislativ si a unor practici de respectare a drepturilor si libertatilor
fundamentale ale omului.
Deschiderea noului Parlament catre societate s-a manifestat din start prin
decizia pe care am luat-o de a transmite sedintele noastre plenare in direct la
posturile nationale de radio si televiziune. Transparenta forului nostru
legiuitor le permite cetatenilor tarii sa urmareasca activitatea noastra si
sa-si creeze opinii clare asupra contributiei fiecaruia dintre noi la depasirea
problemelor cu care se confrunta societatea.
Perfectionarea legislatiei nationale privind puterea judecatoreasca,
procesul electoral, activitatea Curtii de Conturi, controlul parlamentar asupra
Serviciului de Informatii si Securitate constituie o dovada elocventa a
capacitatii noastre de o cooperare eficienta si de ajustare a legislatiei
noastre la standardele si practicile europene.
In urma acestor schimbari pozitive, a fost posibila crearea Adunarii
Generale a Judecatorilor, de exemplu, ca for reprezentativ al breslei
judecatoresti, iar dupa aceasta si alegerea unei noi componente a Consiliului
Superior al Magistraturii si modificarea procedurii de numire si promovare a
magistratilor.
Este cazul sa amintim ca Parlamentul a stabilit alegerea a 7 din cei 12
membri ai Consiliului Superior al Magistraturii in mod democratic prin vot
secret de catre Adunarea Generala a Judecatorilor, alti doi membri fiind alesi
de catre Parlament cu votul a 2/3, unul reprezentind majoritatea parlamentara
si altul opozitia, plus alti trei membri din oficiu.
Cu eforturi comune am pus temelia juridica a independentei reale a puterii
judecatoresti, iar anumite disfunctii si neimpliniri ale acestui sistem sint
inerente si tin nu de imperfectiunea cadrului legislativ, ci de calitatea umana
si profesionala a unora din reprezentantii acestei puteri. Codul electoral a
cunoscut o serie de imbunatatiri care au decurs din recomandarile Consiliului
Europei si ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, ceea ce
ofera cadrul necesar unei competitii electorale libere si corecte.
Amintim, in context, ca noii membri ai Comisiei Electorale Centrale au fost
alesi de Parlamentul nostru pe principii noi astfel incit 5 membri din 9 sint
propusi de opozitia parlamentara, iar 4 – de catre guvernare. Acesti demnitari
au obtinut, pentru prima data, stabilitatea functiei si aceleasi imunitati de
care dispun judecatorii, nici o autoritate publica nedispunind de dreptul de a
le intrerupe mandatul in mod arbitrar.
Principala institutie abilitata cu verificarea modului de utilizare a
finantelor publice – Curtea de Conturi, prin cele citeva zeci de completari la
legea respectiva, a capatat noi garantii legale de a-si exercita functiile in
mod eficient, fara nici un amestec din partea factorilor de decizie din stat.
Noua componenta a Curtii de Conturi, votata ieri de legislativ, a pus in
aplicare si aceasta reforma, votata in unanimitate de Parlamentul nostru la 22
iulie. Pentru prima data in istoria acestei institutii, 4 membri au fost
propusi de opozitie si 3 – de majoritatea parlamentara. La fel ca si in cazul
membrilor Comisiei Electorale Centrale, membrii Curtii de Conturi se bucura de
aceeasi stabilitate in functie, neputind fi demisi pina la expirarea mandatului
de 5 ani.
In felul acesta, demnitarii chemati prin lege sa verifice modul de
utilizare a banilor publici formati din impozitele si taxele achitate de
fiecare cetatean, vor avea o independenta reala, iar societatea a cistigat
garantii suplimentare a corectitudinii folosirii resurselor bugetare.
Deosebit de semnificativa este si reforma privind Serviciul de Informatii
si Securitate. Propunerile crestin democratilor, acceptate de colegii din
majoritate, au permis modificarea legii-cadru, serviciul in cauza pierzindu-si
dreptul de a avea institutii de detentie preventiva si de a efectua ancheta
penala, instituind totodata un control parlamentar eficient prin intermediul
unei subcomisii speciale din care fac parte reprezentantii tuturor fractiunilor
parlamentare, legea stabilind pentru prima data ca principiu obligatoriu
conducerea acestei subcomisii de catre un deputat din opozitie.
Pentru prima data in istoria Republicii Moldova ca stat independent,
Parlamentul nostru a reusit sa faca dovada unui consens politic intemeiat pe
nevoia de a apara in comun interesele nationale ale tarii. Cele trei documente
complementare, elaborate de comun acord de toate grupurile parlamentare si
adoptate cu unanimitate de voturi la 10 iunie, precum si legea organica cu
privire la principiile de reglementare a diferendului transnistrean reprezinta
o platforma politico-juridica pentru toti factorii de decizie, angajati in
procesul de restabilire a unitatii teritoriale si a ordinii constitutionale in
zona de est a tarii noastre.
La ora actuala sint deja elaborate proiectele de legi care vizeaza reforma
in domeniul audiovizualului si al procuraturii. Am inclus pe agenda noastra
legislativa din anul 2006 si reforma in administratia publica locala care sa
permita realizarea in practica a principiului autoguvernarii colectivitatilor
locale.
Avem toata increderea ca activitatea in cadrul grupurilor de lucru,
discutarea constructiva a tuturor elementelor acestor reforme si consultarea
expertilor europeni in materie ne vor permite realizarea lor calitativa intr-un
timp apropiat. Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat isi
intelege rostul prezentei sale in Parlament prin contributia zilnica si
concreta la schimbarile pozitive, care sa imbunatateasca la mod practic starea
de lucruri din societate.
Starea de tranzitie indelungata, care a provocat atitea esecuri de ordin
economic si social si a incetinit avansarea tarii noastre pe vectorul european,
ne obliga sa acceleram ritmurile activitatii noastre, sa completam cit se poate
de rapid lacunele legislative, sa ardem etapele ca sa putem recupera timpul
pierdut.
Noul corp legiuitor reprezinta o noutate absoluta si prin imbratisarea de
catre toate grupurile parlamentare a optiunii europene. In anul 2005, Republica
Moldova a devenit un actor regional important, alaturi de Romania, Ucraina,
Georgia si Statele Baltice. Aliantele regionale din cadrul G.U.A.M. si al
recentei constituite comunitati a optiunii democratice vadesc maturitatea
politicii externe a tarii noastre si marcheaza depasirea starii de autsaider
international, in care Republica Moldova s-a aflat mai multi ani.
Prezenta Presedintelui Vladimir Voronin in compania presedintilor Traian
Basescu, Victor Iuscenco, Mihail Saacasvili, Valdas Adamcus este nu doar una
binevenita si simptomatica, ea este in egala masura in deplina concordanta cu
interesele noastre nationale si cu ambitiile Republicii Moldova de a se integra
in familia europeana.
Pentru atingerea acestui obiectiv strategic fiecare dintre noi, cei 101
deputati, trebuie sa-si asume obligatia unei munci concrete in vederea
perfectionarii legislatiei institutiilor si a practicilor curente din statul
nostru.
Avem nevoie de proiecte concrete, sintem datori sa ne onoram mandatul de
deputat prin elaborari si initiative care sa aduca rezultate palpabile.
Retorica si exercitiile verbale sterile sint contraproductive si nu aduc nici
macar un spor de imagine celor care le practica.
Este necesar sa subliniem
ca reforma politica si institutionala care deriva din angajamentele internationale
ale statului nostru creeaza premise reale pentru dinamizarea cresterii
economice, formarea unui climat investitional favorabil si rezolvarea
problemelor de ordin social.
Dincolo de divergentele inerente privind modul de rezolvare a problemelor de ordin economic si social, dincolo de criticile pe care le-am adus guvernarii asupra politicii sale bugetare si agrare, nutrim speranta ca in anul 2006 puterea va arata o receptivitate mai mare fata de propunerile opozitiei, care vizeaza redresarea situatiei in aceste domenii.
Stimati colegi,
Bilantul anului parlamentar 2005 din punctul de vedere al Partidului
Popular Crestin Democrat este unul categoric pozitiv. Profitind de ocazie, le
adresam tuturor cetatenilor Republicii Moldova, dumneavoastra inclusiv, sincere
felicitari cu prilejul sarbatorilor de iarna, dorindu-va tuturor la multi ani,
sanatate si bucurii.
Va multumesc.
Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA a II-a ORDINARA – DECEMBRIE 2005
Sedinta din ziua de 30 decembrie 2005
This side comes of http://ppcd.md/